|
|
Ouale depuse de broastele testoase au marimi si forme diferite, in functie de specie, dar cu structura relativ asemanatoare cu cea a oualor de pasare. Se deosebesc de acestea in primul rand prin aspectul pergamentos al cojii si o suplete mai mare a acesteia. Din punct de vedere structural, oul este constituit din doua componente distincte, un asa-zis galbenus (ovula sau vitelusul) si un albus (albumina), secreta de-a lungul traiectului parcurs de ovula prin oviduct. O particularitate a albusului este de a absorbi apa, el asigurand rezerva de proteina si umiditate pentru embrionul ce se dezvolta.
Evolutia embrionului este relativ lenta si se face pe seama componentelor viteline care sunt consumate aproape in totalitate, insa, nu de putine ori, la ecloziune, sacul vitelin este inca prezent, el nefiind resorbit total. Puii nascuti au capacea relativ moale, dar se intareste o data cu inaintarea in varsta. O data terminata dezvoltarea viitorului produs, acesta beneficiind de un dinte cornos, situat la extremitata botului, are posibilitatea de a taia cochilia si a iesi din ou. Dintele dispare nu la mult timp dupa eclozare.
Reproducerea broastelor testoase crescute in captivitate
De multe ori, crescatorii experimentati sau amatorii de broaste testoase, isi pun problema inmultirii acestei specii si in captivitate, operatiune care nu este atat de usoara cum pare la prima vedere. Cu toate acestea, fenomenul este posibil si de multe ori realizabil.
Daca aprecierea capacitatii reproductive este mai greu de realizat, deoarece nu exista inca metode de a controla fecunditatea reproducatorilor, exista posibilitatea ca din totalul oualor depuse, o parte sa poata fi incubate artificial. Tehnica incubarii artificiale este in prezent pusa la punct si numai o documentare corespunzatoare in acest sens mai trebuie facuta, de cei care doresc sa inmulteasca artificial mai repede broastele testoase.
Pentru obtinerea unor oua corespunzatoare incubatiei este nevoie, in primul rand, de o pregatire adecvata a reproducatorilor. In acest sens, se impune aplicarea unui regim alimentar foarte bine controlat, care sa nu favorizeze stari de obezitate, deoarece acestea pot conduce la o sterilitate partiala sau chiar totala. Hrana administrata reproducatorilor va trebui sa fie de volum mic, insa sa cuprinda toate elementele necesare organismului, dintre care vitaminele si componentele minerale au un rol determinant in ovogeneza si spermatogeneza.
Un alt element pe care trebuie sa-l avem in vedere este calitatea hranei administrate, directie in care se va tine cont ca acesta sa cuprinda in special proteine de calitate superioara, asigurate prin hrana pe cat posibil vie si proaspata pentru cele carnivore si respectiv proaspata si diversificata pentru cele omnivore. O importanta deosebita pentru reusita activitatii reproductive o constituie asigurarea si respectarea regimului alimentar, precum si a conditiilor de confort, in stransa corespondenta cu cerintele ritmului biologic, caracteristic fiecarui tip de broasca testoasa. De asemenea, se va tine cont totodata de alternanta fazelor de activitate si respectiv de odihna specifica acestora.
O alta particularitate ce trebuie sa ne fie in atentie in activitatea broastelor testoase, este fluctuatia de temperatura la care sunt supuse in mediul natural testoasele si pe care trebuie sa o asiguram si in captivitate. In acest sens, in terariile pe care le amenajam pentru testoase, trebuie sa avem atat zone cu temperaturi mai ridicate, cat si zone mai racoroase, astfel ca animalele sa-si poata alege in orice moment locul de odihna sau de incalzire, in functie de cerintele biologice la un moment dat, precum si zone perfect uscate sau zone umede, pentru imbaiat.
De asemenea, se impune ca, pe durata noptii, temperatura sa scada asemanator cu cea pe care o suporta animalele in mediul natural (cu 5-8°C mai redusa fata de cea peste zi).
Activitatea de reproductie la broasca testoasa europeana debuteaza in mod obisnuit, la putin timp dupa ce iese din somnul de hibernare, considerent pentru care in acest caz nu este nevoie de interventia omului, decat in cazuri speciale. Un element important in reusita declansarii activitatii reproductive il constituie alernanta perioadelor de lumina-intuneric (fotoperiodism), respectiv durata celor doua faze. O situatie mai delicata o intalnim in cazul broastelor testoase tropicale si subtropicale, la care asigurarea unui regim de lumina cat mai corespunzator poate fi obtinut prin reducerea timpului de lumina de la 8-12 ore pe zi la 6 ore si o scadere a temperaturii cu (4-5°C) incepand cu circa 30 de zile inainte de declansarea sezonului obisnuit de reproducere care are loc in cadrul natural.
In etapa a doua se vor reduce in mod progresiv cei doi parametri la valorile obisnuite, program ce se va derula pe parcursul urmatoarei perioade. Scaderea sau cresterea temperaturii, precum si modificerea regimuluide lumina se face treptat, pentru a permite animalului o adaptare usoara si pentru a nu-l stresa.
Experienta unor vechi crescatori de broaste testoase a confirmat ca o separare pe sexe a partenerilor inainte de actul reproductiv a avut efecte benefice asupra comportamentului sexual si a rezultatelor de reproductie. Acest aspect a fost demonstrat si de experientele efectuate pe broaste testoase marine, la care o crestere prelungita impreuna a celor doua sexe a diminuat apetitul sexual si o scadere a fecunditatii, pe cand o crestere individuala pana la imperechere este mult mai corespunzatoare.
O imbunatatire a indicilor de fecunditate s-a putut constata si in cazul in care in doua spatii ingradite paralele s-au format loturi de 4-5 indivizi din cele doua sexe, situatie care a declansat cresterea spiritului de competitie sau chiar o emulare a apetitului sexual si sporire a fecunditatii.
La broasca testoasa carbonifera s-au obtinut rezultate foarte bune daca indivizii, o data pregatiti pentru reproducere au fost supusi unor pulverizari fine de apa, asemanatoare cu ploile ce cad in sezonul de reproducere in mediul natural si care declanseaza foarte rapid cuplarea celor doi parteneri.
Asa cum mentionam cea mai devreme, pentru depunerea oualor sunt necesare conditii care sa favorizeze incubatia si care sa asigure locuri destinate special acestui scop.
Daca crestem broastele testoase in sezonul cald in gradina, problema se simplifica deoarece broasca testoasa isi alege ea singura locul de depunere a oualor. In acvariu insa este nevoie sa amenajam un loc special de nisip sau alta structura de pamant usor afanat si pe cat posibil aranjat intr-o usoara panta. Aceasta panta este necesara si pentru a crea conditii favorabile actului imperecherii, care altfel se desfasoara destul de dificil. Nisipul sau pamantul care este destinat pentru depunerea oualor trebuie sa fie uscat, iar dupa depunerea pontei se va folosi fie un bec pentru incalzirea zonei, fie se va acoperii acest cuib cu frunze sau paie, asigurand astfel o temperatura mai constanta.
Daca incubatia se face in mod artificial. dupa ce femela a depus ouale, acestea se vor recolta si se vor introduce in incubatoare destinate acestui scop. La manipularea oualor de broasca testoasa se va avea in vedere particularitatile structurale ale acestora, deoarece, in caza contrar, se poate compromite intreaga operatiune. Dupa cum este cunoscut, ouale de broasca testoasa sunt lipsite de salaze (cordoane de albumina care sustin galbenusul si embrionul). In cazul unor miscari necontrolate, se produce moartea embrionului, deoarece are loc scurgerea aerului embrionar si ruperea vaselor sangvine.
Pentru incubatia artificiala se pot face simple amenajari care sa permita obtinerea de noi produsi. Materialul necesar pentru construirea unui incubator este reprezentat de un mic recipient din plastic sau sticla, care sa fie dotat si cu un capac sau chiar un acvariu de dimensiuni mai mici. Se mai poate folosi o cutie din plastic in care se vor amplasa ouale, nisip bine sterilizat, un bec de 40 W sau o rezistenta electrica pentru incalzirea apei si un termometru de control.
Temperatura de incubatie asigurata prin intermediul becului este de 28-30°C, care arde circa 8-9 ore pe zi, sau se poate monta o termorezistenta elecrica de 25-30 W care sa asigure temperatura necesara. Placa de sticla care acopera acvariul asigura mentinerea unei umiditati relativ constante.
12.2KB
|
|
